marți, 15 aprilie 2008

Ora de dirigentie...

Evenimentul mult asteptat s-a produs: am ajuns in Caragiale, la ora deschisa despre Crucea Rosie! (mini celebration waves for me!!!!). Si am plecat... ingandurat...
S-o luam pas cu pas... Mai intai, ploaia as putea spune ca fost un semn rau... m-a plouat destul cat sa-mi mai taie din elan... Apoi, am ajuns la mirificul liceu Caragiale si la paznicul acestuia... care bineinteles ca ne-a oprit la poarta sa ne ia datele, desi pe langa noi treceau elevi cu sau fara insemnele liceului fara nici o problema. Deja incepusem sa ma enervez; dupa ce ne-a luat datele din buletin amandorura (mie si colegei de la Crucea Rosie, Raluca) - ma mir ca nu i-a cerut si elevei care ne invitase (eu am patit-o, la acelasi liceu) - ne-a intrebat cu ce treaba... i-am zis ca la o prezentare... iar oaia, dupa ca ce ii spusesem ca suntem de la Crucea Rosie si aveam si ecusonul de gat, s-a gasit sa intrebe "prezentare de ce?"... am vrut sa-i spun ca de cosmetice, insa ploua cam tare si n-aveam chef de discutii... bomboana de pe tort a fost cand ne-a intrebat daca avem aprobare de la Director... i-am zis ca aveam de la Guvern, ca de-aia suntem o organizate independenta, cu renume international si intram intr-o institutie de invatamant public!
Pentru cine este din conducerea liceului sau cunoaste pe cineva din conducere si citeste acum, dati-le si la paznicii aia niste lecitina... si un test de inteligenta... ca si-asa lasa sa intre pecine vor si cum vor dupa interese si preferinte (elevii mi-au confirmat acest lucru si faptul ca au facut mereu sesizari).
Si am ajuns in clasa... cei cativa elevi se intrebau ce cautam pe acolo, unii fredonau o melodie tare cretina si care spunea multe despre modul lor de gandire, iar in timp ce scoteam pliantele informative (cele cateva pe care le aveam) s-au gasit cativa care sa intrebe "ce-i cu astea" si sa comenteze la pliantul "Tutunul sau Sanatatea - Tu alegi" in gura mare: "Tutunul! ", mandri de ei chiar... Ooookey... le-am raspuns apoi in timpul prezentarii cam ce urmeaza dupa alegerea lor...
Si am inceput prezentarea, in care am precizat ca "din nefericire" suntem voluntari la Crucea Rosie si bineinteles ca au intrebat cativa de ce din nefericire? Si le-am spus cam cum sta treaba cu Crucea Rosie pe la noi si mai ales in Prahova...
Am facut un mic istoric, pe scurt, foarte pe scurt ca nu avea rost sa-i plictisesc... si de la prezentare am incercat sa trec pe la Principiile Crucii Rosii, pe la ceea ce inseamna cu adevarat sa fii voluntar, pe la ceea ce incearca Crucea Rosie sa realizeze (si nu prea reuseste); am acuzat autoritatile de cate ori am putut, m-am referit si la prostia populatiei, am prezentat si cateva actiuni desfasurate (nimeni din acea clasa nu auzise de Ziua Internationala Anti-TBC si de Ziua Mondiala a Sanatatii) si de campaniile care se incercasera in acele zile... am incercat sa-i sensibilizez, sa le prezint pericolele unor boli aparent minore sau neimportante, sa ii atac un pic pe fumatori, sa le prezint consecintele nefaste ale unor asa-zise activitati "fun" dar care au efecte nefaste, am incercat sa le spun ce inseamna sa nu fii voluntar si sa ai nevoie de asa ceva, ce programe le poate oferi Crucea Rosie (dupa numarul 2 m-am oprit... sper ca al meu sa fie numarul 3) si am obtinut o reactie foarte puternica (comparativ cu restul) cand le-am zis ca toti au cancer... Belea! Iar asa mi-am oferit oportunitatea de al spune ce inseamna prevenirea bolii, ce inseamna promovarea cu adevarat a sanatatii in populatie si ce incearca Crucea Rosie sa faca prin programele sale de combatere a diverselor afectiuni.
Si s-a terminat ora... le-am precizat de ce actiuni mai urmeaza, unde pot afla mai multe informatii si cine vrea sa stie mai multe, cum ne poate contacta.
La sfarsit, doamna diriginta mi-a tras scaunul de sub picioare cand mi-a zis ca trebuia sa le spun si lucruri pozitive (in timp ce eu ma scormoneam in creier sa ma gandesc - care?) ca sa-i stimulez... Cu promisiuni nu cred ca sensibilizezi decat oamenii cu interese... cine vrea sa fie voluntar cu adevarat este impresionat de realitatea prezentata si actioneaza pentru a crea el acel lucru pozitiv care trebuie prezentat. Daca voi mai fii chemat, voi vorbi si despre lucrurile pozitive...
Nu mi-am atins toate scopurile; poate data viitoare, presupunand ca va fi o data viitoare, poate voi reusi mai mult... si poate ca vor deveni suficient de interesati cat sa fim chemati in fiecare saptamana... nu numai la acea clasa ci si la alte clase.
Din punctul meu de vedere am reusit un lucru mare; am facut un prim pas... iar asta este deja mult, avand in vedere ce am vazut si ce am realizat ca stiu si ii intereseaza si mai ales ce li s-a spus in general.
Va multumesc!

3 comentarii:

Fimo aficionado spunea...

Pentru prima ieşire eu zic că a ieşti bine. important este că informaţia a fost transmisă. Dacă vor sau nu să înţeleagă este treaba lor. Te felicit pentru curaj şi nuţi face griji, arta de a vorbi în faţa grupurilor de oameni se învaţă.

Anonim spunea...

Si daca nimic nu functioneaza ai putea sa incerci "terapii" de grup ca la Americani:

"Si acum hai sa spunem toti: NU !" :)

Anonim spunea...

Important este ca primul pas a fost facut ! Keep up the good work !