vineri, 11 aprilie 2008

Donarea de sange...

...sau cum nu ne pasa de cei din jur...
Putina lume intelege importanta donarii de sange, cu atat mai mult cu cat nu sunt direct implicati in situatia de a avea nevoie de o transfuzie... si asta e de plans.
Poate parea ceva banal si multa lume se complace in situatia: lasa ca dau altii, la ce sa mai ma duc eu? Problema este ca nimeni nu se duce, iar in Romania nu se duce chiar nimeni decat daca "le iese ceva" de pe urma acestui act... Chiar si bonurile alea valorice se pare ca nu sunt de ajuns, si asa au ajuns cei de la Centrul de Transfuzie sa se bazeze pe o mana de oameni, unii care doneaza benevol, fara interes financiar si altii care se duc sa-si vanda efectiv sangele ca sa aiba cu ce lua mancare!
Jalnica tara este asta in care traim!
Ceea ce oamenii nu inteleg este ca prin simplul act de a-si lua o jumatate de ora sau o ora din timpul lor macar odata la doua saptamani ar putea salva viata unui om, chiar a unui necunoscut, ceea ce face gestul si mai frumos.
Insa a-ti pasa de viata altora e o problema mare la noi; a-ti pasa de sanatate, la fel... Nimeni nu se izbeste de asta decat in momentul in care are nevoie de ajutorul unei pungute de 250 ml pe care scrie "sange grupa..."...
Se vorbeste zilele astea multe despre donarea de sange... mi-e teama ca se vorbeste degeaba... insa ganditi-va ca si pentru o simpla operatie de apendicita s-ar putea sa fie nevoie de macar o punguta din aceea... Nu mai vorbim de operatii avansate, de anemii care necesita doze mult mai mari de sange, de alte afectiuni hematologice sau urmari ale unor accidente grave... Si stiti care-i problema? De multe ori cei din familie nu te pot ajuta!!! Si trebuie sa apelezi la un strain, strain care din nefericire pentru tine a facut exact ce ai facut si tu: nu s-a dus sa doneze sange...
Si in timp ce tu te stingi incet din viata, cu vederea slabindu-ti tot mai mult, cu ultimele ganduri lucide vei regreta: o ora pierduta mi s-a parut mult atunci... acum mi-am pierdut viata... ce ironie!

2 comentarii:

Anonim spunea...

Dureros, dar...adevarat...cata dreptate ai in ceea ce spui, Alex mama...asa este...ne vine greu sa ne gandim la cei de langa noi si nu stim sa punem vietile altora inaintea intereselor personale...pacat...eu vreau sa cred ca putem mai mult

Ahriman spunea...

Fara o campanie de implementare a constiintei in oameni si de a inlaturare a prostiei, nu prea cred ca o sa mearga.