joi, 1 mai 2008

What's the point?...

Stateam zilele trecute si citeam o parte din articole si comentariile la ele, alternand cu uimitoarele stiri despre avorturi, violuri, crime, accidente prin imprudenta si cretinism, noi videoclipuri culturale (Anda Adam - "Punani", de la care invatam si limbi straine, anatomie, tehnici de lucru si speech-uri motivationale) si ma gandeam: what is the point?
Ce rost mai are sa incerci macar sa faci lumina si sa educi pe cei care evident sunt atrasi de asa ceva? Ce rost mai are sa incerci macar sa educi, sa ajuti si sa promovezi o alta imagine care poate duce la altceva decat la distrugere si decadenta? Ce rost mai are sa ITI IEI DIN TIMPUL TAU, sa te oferi voluntar sa incerci macar sa strigi "Atentie, groapa! Nu cadeti in ea." iar oamenii sa te acuze si pentru asta? Este intr-adevar o pierdere de timp... neplatita (daca vrei pierdere de timp platita, fa-te medic). Poate ca sunt lucruri mai bune de facut...
Asa ca, m-am cam saturat... Ce, renunt la lupta prea repede? Ce rost are sa continui? Fetelor, pitzipoancelor, retardatelor si petardelor, please, grow and multiply yourself! Luati modele ca Anda Adam, urmati-i sfaturile and "shake your punani" (in cultura voastra asta se numeste "the money maker"), deveniti toate Monica Columbeanu si Bahmuteanca, sau Simona Sensual, Laura Andresan si Plugaru something si utilizati-va punani-ul pentru a va asigura viitorul si a-i pacali pe fraierii cu bani sau a deveni produse de consumatie ce in maxim 10 ani vor avea punani-ul facut pulbere de la cati l-au vizitat. Baietasi de cartier, tigani vopsiti si manelisti, baietasi cu masini tari care omorati oameni nevinovati si apoi va scapa taticu in timp ce altii isi ingroapa copii si uita ca traiesc, cretini cu pretentii de inteligenta dar care nu stiti sa vorbiti in cuvinte mai lungi de "brb", "lol", "plm" etc. (ghiciti ce inseamna ala) si a caror singura realizare notabila e scorul la Counter-Strike (nobody cares about that), dati cu pumnul, omorati in continuare, furati si schiloditi, omorati-va intre voi mai bine si certati-va cu oglinda, deoarece nu veti ajunge nicaieri cu adevarat... nobody's gonna remember you, o sa fiti doar o notita de subsol intr-un catastif care va arde in primul foc util cu adevarat, o sa fiti doar victimele propriilor actiuni, vanati de altii ca voi si, eventual, cand s-or mai indrepta lucrurile, de politie si justitie.
Frankly, that's it, I'm out. De acum incolo, pana cand voi termina ce mai aveam in pregatire, si chiar si aceste articole, vor fi numai despre fluturasi si albinute, despre lucrurile bune din tara asta (of course I'm not gonna write about that... nothing good is happening), voi relata lucrurile exact asa cum sunt, fara sfaturi, fara a incerca sa sugerez ceva util... cam cum fac marii jurnalisti din tara asta de la revistele culturale ca "Playboy", "Click", "CanCan", "Libertatea" etc.
La 1 iunie e "The Big Show" iar apoi... duca-se naibii de tara si generatie viitoare! Nu vreti sa fiti ajutati, n-aveti decat sa va innecati in propriile excretii corporale, ca doar atata sunteti in stare sa produceti!

6 comentarii:

FwoRD spunea...

Cool down.. :)

chris spunea...

subiectele pe care le dezbati sunt intr-adevar revoltatoare. iti inteleg dezamagirea, dar nu rezuma totul la ceea ce te dezgusta. probabil sunt prea optimista, dar eu sunt convinsa ca dracul nu e chiar asa de negru pe cat il vezi tu. exista oameni care resping inclutura si prostia la fel ca si tine. de acord ca sunt mai putini decat cei care o accepta si o promoveaza, dar nu te obliga nimeni sa ai de-a face cu ei. eu am inteles ca ceea ce nu pot schimba trebuie sa accept. nu sunt fan anda adam, asa ca daca nu-mi place, schimb programul. si am mai invatat asa in timp, ca daca am ocazia sa schimb ceva, sa profit de ea. nu e scopul meu in viata sa schimb lumea, sa revolutionez mentalitati si sa ofer optiuni. fiecare are un cap pe umeri si posibilitatea de a-l folosi. nu cred ca cei care te revolta atat vor ajunge in timp undeva. ai dreptate sa fii dezamagit. din pacate dezamagirea nu e deloc constructiva. iti ofera cel mult dureri de stomac si zile tare urate. profita de ocaziile pe care le ai pentru a putea schimba intr-adevar ceva. esti medic. sincera sa fiu, medicii pe care i-am cunoscut eu pana acum au fost mai comerciali decat preotii. medici care au refuzat sa-si faca meseria pentru ca n-au primit bani atunci cand au cerut. pe mine asta ma revolta intr-adevar. probabil tu esti diferit. profita de asta. meseria ta iti da ocazia sa schimbi ceva. accepta doar ca nu poti schimba o lume intreaga. dar poti schimba vietile unor oameni care in mod cert au nevoie. eu iti doresc succes...si un pic de optimism, ca nu strica!

Ahriman spunea...

Cand dorinta de a ii ajuta pe ceilalti (pe tineri in mod special) se loveste de refuzul lor si mai ales cand criticile aduse asupra articolelor sunt mai mult redirectionate catre mine ("de ce vorbesti si nu faci?") - a se citi comentariile de la articolul "Contraste si iluzii" - chiar mai are rost? E frumos sa fii in topuri pe primele locuri, sperand ca poate in felul asta se va prinde cineva de ce vrei sa spui si va face ceva... insa sa fii acolo doar de amoru' artei si sa discuti despre subiecte triviale... well, that's not my thing.

andix spunea...

ooh. acum am citit si (ante-pen-)ultimul articol - ti'am mai lasat un comentariu pe undeva. ma uit la ce scrii si ma regasesc pe mine acum un an, sau doi.
pentru cei ca tine si ca mine exista o singura solutie. pleaca de acolo. noi am facut asta si nu regretam nici macar o secunda. nu ma mai intorc, nu VREAU sa ma mai intorc si in afara de niste afaceri neterminate la care ma gandesc cu groaza si pentru care probabil va trebui sa mai vin o luna sau doua - (dar le'as lasa dracului cu bucurie daca ar fi numai dupa mine) altceva nu o sa ma mai aduca acolo, ever.
acolo, unde? in romania.

Ahriman spunea...

De plecat oi pleca eu, ca pana la urma, daca iti doresti ceva mai bun pentru tine si familia ta, se pare ca si pentru urmatorii 50 de ani, undeva in afara e mai bine...
Din pacate, nu imi place sa las lucrurile neterminate... si mai am oleaca de rezidentiat, ceva mai mult de oleaca din a doua facultate si inca ceva mai mult pana toate lucrurile se aranjeaza cum trebuie si pentru cei din jur... ca daca traim doar pentru noi si interesul nostru personal, traim degeaba...
Tentatia e mare, insa, ca sa raspund si unor acuzatii de mai devreme, degeaba vrei sa faci ceva daca nu ai cu ce; degeaba vrei sa ajuti daca nu esti intr-o pozitie din care poti face ceva cu adevarat... bine ca exista indivizi ca noi care macar trag semnalele de alarma astfel incat cei care pot face ceva, sa faca...
Eh, sa vedem... am trei variante de plecare: medicina, psihologia sau fotografia... Cum o fi, sa fie... sper numai sa fie de bine pentru cat mai multi si sa pot ajuta cat mai multi... restul, e doar visare...

andix spunea...

cea mai comoda optiune e Canada. a doua e Australia, dar fii atent ca te apropii de varsta-limita pentru vize nesponsorizate la canguri, si nu se mai leaga (been there, done that, am 34).
asa ca eu sunt in Canada.
acu pe puncte, pentru fiecare din pregatirile tale: medicina, uita. corpurile canadienilor sunt construite altfel si medicina invatata in romania nu se aplica. deci, diploma ta = zero.
psihologia, uita. astia gandesc altfel. deci diploma ta, = zero
fotografia, aici sunt chiar foarte in tema. dupa 6 ani de fotografie de presa si alti vreo 2 de editor foto inainte, si alti 10 de presa (scrisa si radio) inaintea lor, astia s'au p*sat pe mine cu bolta. primul meu job in Canada a fost electrician pe santier (ucenic, sa nu ne intelegem gresit) si al doilea, security officer (un fel de paznic dar mult mai spalat si cu pregatire in domeniu) la o universitate din Vancouver. am scris si pe blog despre astea.
deci pregateste'te sa o iei de la zero si nu iti fa iluzii... singurul lucru bun cu emigrarea e ca, chiar daca speli vase, calitatea oamenilor e cu totul alta. scapi de tot stresul...
si daca vrei detalii scrie'mi. iti spun cum poti ajunge in Canada.